Cafeaua băută în fața laptopului, gustările dintre ședințe și deadline-urile care te fac să încleștezi maxilarul par detalii obișnuite ale unei zile de lucru. Repetate însă zi după zi, unele dintre aceste obiceiuri pot contribui la apariția cariilor, sensibilității dentare, petelor sau durerilor de maxilar.
Vestea bună este că nu ai nevoie de o rutină complicată. Câteva schimbări simple pot face o diferență importantă pentru sănătatea dinților tăi.
Pentru mulți angajați, cafeaua și începutul programului sunt aproape inseparabile. Problema nu este neapărat ceașca de cafea în sine, ci modul în care o consumi.
Cafeaua și ceaiul pot colora treptat suprafața dinților. Dacă adaugi zahăr, siropuri sau frișcă și bei cafeaua în înghițituri mici timp de câteva ore, bacteriile din cavitatea orală au acces repetat la zaharuri. Aceste bacterii produc acizi care pot contribui la apariția cariilor.
Ce poți face:
Încearcă să consumi cafeaua într-un interval mai scurt, nu pe parcursul întregii dimineți.
Redu treptat cantitatea de zahăr sau de sirop adăugat.
Bea puțină apă după cafea.
Nu ține și nu „plimba” băutura în gură înainte de a o înghiți.
Nu te spăla imediat după o băutură acidă. Clătește gura cu apă și așteaptă aproximativ o oră înainte de periaj, pentru a permite salivei să neutralizeze acizii și să protejeze smalțul.
Un biscuit la prima ședință, un baton la birou și câteva bomboane după prânz pot părea cantități neînsemnate. Pentru dinți contează însă nu doar cât zahăr consumi, ci și cât de des o faci.
După alimentele sau băuturile care conțin zahăr, bacteriile din placa dentară produc acizi. Gustările repetate înseamnă expuneri repetate ale dinților la acești acizi.
În loc să ronțăi pe tot parcursul zilei, încearcă să păstrezi gustările în intervale clare și să alegi mai des alimente cu puțin zahăr adăugat.
Alegeri mai prietenoase cu dinții pot fi:
legume crude;
nuci și semințe simple;
iaurt fără zahăr adăugat;
brânzeturi;
fructe proaspete, consumate ca gustare, nu puțin câte puțin întreaga zi.
Fructele uscate și produsele lipicioase pot rămâne mai mult timp pe suprafața dinților, chiar dacă sunt promovate drept gustări „naturale”.
După masă, o gumă fără zahăr poate stimula producția de salivă și poate ajuta la îndepărtarea resturilor alimentare. Nu înlocuiește însă periajul, iar dacă ai dureri de maxilar sau probleme ale articulației temporo-mandibulare este mai bine să întrebi medicul dentist dacă ți se potrivește.
Când programul este aglomerat, este ușor să treci de la cafea la suc, băutură energizantă sau ceai îndulcit și să uiți complet de apă.
Băuturile dulci le oferă bacteriilor din gură zahărul din care acestea produc acizi. Unele băuturi carbogazoase, energizante sau cu arome de citrice sunt și acide, ceea ce poate favoriza eroziunea smalțului.
Chiar și variantele fără zahăr pot fi acide. De aceea, „fără zahăr” nu înseamnă automat „fără efect asupra dinților”.
Un obicei simplu: ține o sticlă sau un pahar cu apă la vedere și bea regulat. Dacă alegi o băutură dulce sau acidă, consum-o într-un interval limitat, preferabil în timpul mesei, și clătește apoi gura cu apă.
Saliva nu are doar rolul de a menține gura umedă. Ea contribuie la îndepărtarea resturilor alimentare, ține sub control o parte dintre microorganisme și aduce minerale care ajută la protejarea dinților.
Senzația persistentă de gură uscată poate crește riscul de carii și de infecții orale. Poate apărea din cauza deshidratării, dar și ca efect secundar al unor medicamente sau al anumitor probleme medicale.
Ce poți încerca:
Bea apă regulat, nu doar atunci când apare senzația de sete.
Limitează excesul de alcool, cofeină și tutun.
Mestecă gumă fără zahăr, dacă nu ai dureri de maxilar și medicul nu ți-a recomandat altceva.
Discută cu medicul sau dentistul dacă senzația de gură uscată persistă.
Nu întrerupe și nu modifica un tratament prescris fără recomandarea medicului, chiar dacă bănuiești că un medicament contribuie la uscăciunea gurii.
Deadline-urile și perioadele aglomerate nu afectează doar starea de spirit. Unele persoane își încleștează maxilarul sau scrâșnesc din dinți fără să-și dea seama, ziua ori în timpul somnului. Acest obicei este cunoscut sub numele de bruxism.
Printre semnele care pot indica o astfel de problemă se numără:
maxilar tensionat sau dureros;
dureri de cap, mai ales dimineața;
sensibilitate dentară;
margini dentare tocite sau mici fisuri;
durere în zona feței sau a urechii;
somn neodihnitor;
observația partenerului că scrâșnești din dinți în timpul nopții.
Stresul și anxietatea sunt asociate frecvent cu bruxismul, dar nu reprezintă singurele cauze posibile.
Pe parcursul zilei, verifică din când în când poziția maxilarului. În repaus, buzele pot fi apropiate, însă dinții nu ar trebui să fie permanent strânși unul în celălalt. Pauzele scurte, exercițiile de respirație și reducerea tensiunii pot ajuta, dar nu înlocuiesc evaluarea medicală.
Dacă ai dureri, sensibilitate sau observi deteriorarea dinților, discută cu un medic dentist. În anumite situații, acesta poate recomanda o gutieră personalizată pentru protejarea dinților. Nu cumpăra și nu folosi o gutieră aleasă la întâmplare fără o evaluare.
Rosul pixului în timpul unei ședințe, mușcatul unghiilor sau mestecatul continuu de gumă sunt gesturi frecvente în perioadele de concentrare.
Aceste obiceiuri pot suprasolicita mușchii și articulațiile maxilarului. Obiectele dure pot contribui și la fisurarea sau ciobirea unui dinte ori a unei lucrări dentare.
Înlocuiește gestul automat cu un obiect pe care îl poți ține în mână, cu o pauză scurtă de mișcare sau cu câteva respirații lente. Dacă mesteci gumă, alege una fără zahăr și evită să o folosești ore întregi, mai ales dacă simți oboseală sau durere la nivelul maxilarului.
„Mă programez după ce termin proiectul” se poate transforma ușor în câteva luni de amânare. Însă multe probleme dentare evoluează discret, fără simptome puternice la început.
Un control periodic poate identifica din timp carii, inflamații gingivale, depuneri de tartru, lucrări deteriorate sau semne de bruxism. Depistarea precoce înseamnă, de regulă, mai multe opțiuni de tratament și o intervenție mai ușor de planificat.
Frecvența controalelor nu este identică pentru toată lumea. Medicul dentist o stabilește în funcție de starea danturii, istoricul medical și factorii individuali de risc.
Pentru a face programarea mai ușoară, caută un cabinet aflat aproape de birou, de casă sau pe traseul tău obișnuit. O consultație planificată este mult mai simplu de integrat în program decât o urgență apărută înaintea unei prezentări importante.
Nu este necesar să te speli pe dinți după fiecare cafea sau gustare. O rutină eficientă poate rămâne foarte simplă:
spală-te de două ori pe zi, timp de două minute, cu pastă de dinți cu fluor;
curăță zilnic spațiile dintre dinți;
limitează frecvența gustărilor și a băuturilor cu zahăr;
bea apă pe parcursul zilei;
clătește gura cu apă după cafea, suc sau o gustare;
nu folosi periuța imediat după alimente sau băuturi acide;
mergi periodic la control, conform recomandării medicului dentist.
Poți păstra la birou un mic kit cu periuță, pastă de dinți și mijlocul de curățare interdentară recomandat de medic. Va fi util în zilele lungi, înaintea unei întâlniri sau atunci când pleci direct de la serviciu la un eveniment.
La finalul programului, întreabă-te:
Am băut suficientă apă astăzi?
Am consumat cafeaua sau băuturile dulci pe tot parcursul zilei?
Am ronțăit continuu între mese?
Mi-am surprins maxilarul încleștat?
Am dureri, sensibilitate sau sângerări gingivale pe care le ignor?
Am amânat din nou controlul stomatologic?
Nu trebuie să schimbi toate obiceiurile într-o singură zi. Începe cu unul ușor de aplicat: pune apa lângă laptop, renunță la zahărul dintr-o cafea sau setează-ți un reminder pentru a relaxa maxilarul.
Iar dacă observi durere, sensibilitate persistentă, sângerări gingivale, deteriorarea unui dinte sau tensiune frecventă în zona maxilarului, programează o consultație. Prin platforma IziDoc poți găsi un medic dentist potrivit și poți verifica beneficiile disponibile prin angajatorul tău.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația sau recomandările personalizate ale medicului dentist.